Thoughts, feeling and...Luis...

Stăteam așezată pe margineabalconului uitându-mă melancolic la puzderia de lumini ce se afla în zare.
-"Fiecare lumină reprezintă o viață...fiecare viață un suflet...iar dintre toate aceste suflete...de ce al meu l-a ales pe al lui?..."

Ma duceam spre balcon cand am zarit-o pe Skillet,am ramas langa perete si am asteptat sa plece,dar Luis s-a dus pe balcon.
-Hey Skillet.

Îmi intorc încet capul spre el. Îl privesc câteva clipe apoi răspund la salut:
-Hey, ce faci?

-Pai,am venit pe balcon...ma plictiseam si,e un loc frumos...tu ce faci aici?

-Stau și îmi pun gândurile în ordine...
Oftez.

Luis se da mai aproape de ea.
-La ce te gandesti?...Te vad trista..

Roșește.
-Nimic important...

-Daca zici tu..*zambeste*

-Deci...vi des pe aici?....
*wtf?*
-STUPID!
*OMG fraza asta nu se învechește niciodată.*

Luis incepe sa rada.
-In fiecare noapte...dar tu? Tu vi des pe aici?

-Destul de des...*râd*

-Foarte bine.

Mă uit în jos la mulțimea de mașini și de oameni care se mișcau rapid. Capăt o privire melancolică.
-"De ce nu îi pot spune ce simt..?"

-E frumoasa noaptea asta nu?

-Chiar e...*zâmbesc puțin forțat*

-Iti e frig cumva?

-N-nu, sunt bine...zâmbesc.

-Okay..
Luis ofteaza.
-Mi s-a facut somn,daca e vorbim maine?

-Ok noapte bună....

-Noapte buna..
Astept sa plece Luis dupa ma duc langa ea.
-E greu nu?

-Um? Ce să fie greu?

-Sa-i spui lui Luis...*rade*

Roșesc.
-Ce să-i spun?

-Ca-l placi!

-E-eu!? Să-l plac?! N-no way!...
Roșesc mai tare.